În prag de alegeri discursurile despre „suveranitate” și „renașterea națională” fac deliciul celor care privesc nostalgici către o epocă îngropată în praf de istorie, Călin Georgescu reușește să își croiască un drum drept către inimile extremismului de dreapta. De curând, acest vizionar autodeclarat, cunoscut pentru ideile sale cu iz de manual de propagandă interbelică, a pus în discuție beneficiile apartenenței României la Uniunea Europeană. Declarațiile sale abundă în clișee despre „trădarea națională” și „subjugarea economică”, de parcă România nu ar fi beneficiat de miliarde de euro în fonduri structurale care încă mai pavează drumuri, construiesc spitale și susțin educația.
„Declarații Călin Georgescu” – O lecție de suveranism de salon
Călin Georgescu afirmă cu o gravitate specifică unui oracol contemporan că „Uniunea Europeană ne-a distrus economia” și că „românii trebuie să își recupereze demnitatea”. Demnitatea, în viziunea sa, pare să fie sinonimă cu întoarcerea la un model autarhic de guvernare, unul în care România s-ar descurca singură, ignorând realitatea unei economii interconectate și globale. Declarații călin georgescu precum „nu avem nevoie de Bruxelles să ne spună ce să facem” sunt parte dintr-o retorică suveranistă pe cât de bombastică, pe atât de lipsită de fundament economic sau strategic.
Fondurile europene, „mărul otrăvit”
Într-un exercițiu de amnezie selectivă, Georgescu omite să menționeze că România este unul dintre beneficiarii de top ai fondurilor europene. Banii aceștia, etichetați drept „control din exterior”, au finanțat de la infrastructura rutieră până la inițiativele educaționale care au salvat sate întregi de la abandon. În schimb, Georgescu propune o alternativă mistică: „revenirea la valorile autentice românești”, un eufemism ce maschează o retorică prolegionaristă, ambalată în fraze pompoase și sloganuri golite de conținut practic.
România condusă de „viziunea” lui Georgescu
Dacă acest candidat al extremei drepte ar ajunge președinte, România ar putea asista la un salt în gol din punct de vedere economic și diplomatic. „Declarații călin georgescu” despre retragerea din UE sau „punerea pe primul loc a intereselor naționale” sunt, de fapt, semnale clare pentru izolare internațională și o întoarcere la un naționalism de manual. Totodată, apropierea sa de ideologia legionară trezește amintiri sumbre și temeri bine fundamentate despre cum ar putea arăta o guvernare centrată pe autoritarism și intoleranță.
În loc să construiască pe succesul integrării europene, Georgescu propune un plan utopic și periculos, în care România s-ar transforma într-un muzeu al trecutului, ruptă de lumea modernă. Suveranismul său romantic, amestecat cu extremismul de dreapta, ar putea fi exact rețeta dezastrului pentru o țară care încă se reconstruiește după decenii de dictatură și tranziție.
Călin Georgescu nu doar că ignoră realitățile economice și politice, dar propune o viziune care, deși flatează mândria națională, riscă să izoleze România de restul Europei. Într-o epocă în care colaborarea este cheia succesului, discursurile sale sunt un ecou periculos al unor vremuri care ar fi trebuit demult depășite. Din fericire, România are încă puterea să își amintească adevărul: beneficiile apartenenței la UE sunt mai reale decât orice utopie oferită de suveranismul extremist.
