Un erbicid este un produs chimic folosit pentru a ucide sau pentru a gestiona anumite specii de plante considerate a fi daunatoare. Daunatorii plantelor sau buruienile concureaza cu plantele de cultura dorite pentru a obtine lumina, apa, nutrienti si spatiu.
Aceasta interactiune ecologica poate scadea productivitatea si randamentul plantelor de cultura, rezultand astfel pagube economice. Plantele pot fi, de asemenea, considerate buruieni in cazul in care interfereaza cu un efect estetic dorit, cum este de exemplu cazul buruienilor din gazon.
In mod clar, desemnarea plantelor ca buruieni implica o judecata umana. Cu toate acestea, in alte momente si locuri, buruienile pot fi considerate ca au valori pozitive. De exemplu, in multe parti din America de Nord, zmeura rosie (Rubus strigosus) este considerata pe larg ca una dintre cele mai importante buruieni din silvicultura.
Totusi, aceasta specie are si atribute pozitive. Fructele sale sunt adunate si mancate de oameni si animale salbatice. Aceasta planta in plina expansiune ofera, de asemenea, servicii ecologice utile.
De exemplu, leaga solul si are un rol important in prevenirea eroziunii, si preia substante nutritive din sol, care altfel ar putea fi scurse de apa de ploaie, deoarece exista atat de putine plante dupa perturbarea sitului prin decupare sau incendiu. Aceste servicii ecologice ajuta la mentinerea fertilitatii locului.
Cu toate acestea, este incontestabil faptul ca, in anumite situatii, buruienile exercita o interferenta semnificativa in scopurile umane. Pentru a reduce intensitatea efectelor negative ale buruienilor asupra productivitatii culturilor agricole sau forestiere dorite, campurile pot fi pulverizate cu un erbicid care este toxic pentru buruieni, dar nu pentru speciile de cultura.
Erbicidul frecvent utilizat 2,4-D, care poate fi gasit si pe https://www.esenzi.ro/pesticide-protectia-plantelor/erbicide, este toxic pentru multe buruieni cu frunze largi (adica dicotiledonate), dar nu si pentru grau, porumb, orz sau orez, toate acestea fiind membre ale familiei de plante (Poaceae) si, prin urmare, monocotiledonat.
Prin urmare, plantele daunatoare sunt eliminate in mod selectiv, pastrand totodata cresterea speciilor de plante dorite.
Sistemele agricole moderne, gestionate intens, au o dependenta intrinseca de utilizarea erbicidelor si a altor pesticide. Unele soiuri de randament ridicat de specii de cultura nu sunt foarte tolerante concurentei din buruieni. Prin urmare, daca culturile respective vor fi cultivate cu succes, trebuie utilizate erbicide.
Multe studii au indicat beneficiile pe termen scurt ale consumului de erbicide. Productia de grau si orz poate fi redusa cu 25-50% ca urmare a concurentei din buruieni.
Pentru a reduce aceste influente importante, negative, ale buruienilor asupra productivitatii agricole, erbicidele sunt aplicate in mod obisnuit pe campurile agricole. Dupa cum sa mentionat mai sus, erbicidul trebuie sa fie toxic pentru buruieni, dar nu pentru speciile de cultura.
Cum actioneaza erbicidele?
Fiecare erbicid functioneaza intr-unul din doua moduri. Primul mod de actionare al acestora este prin contact, mod de actiune in care erbicidul ucide doar partile plantei pe care este aplicate direct.
Erbicidele care functioneaza prin contact sunt considerate cu actiune rapida. A doua cale este prin actiune sistemica, in care erbicidul este absorbit in planta fie de radacinile sale, fie de suprafata ceroasa, si apoi se deplaseaza pe intreaga planta inchizand toate functiile sale. Erbicidele care functioneaza sistemic sunt cu actiune lenta.
Categorii de erbicide
Erbicidele cu acid clorofenoxi
Erbicidele cu acid clorofenoxi provoaca toxicitate plantelor prin imitarea auxinelor lor similare cu hormonii si, prin urmare provoaca anomalii letale de crestere.
Aceste erbicide sunt selective pentru plantele care au frunze largi sau angiosperme si sunt tolerate de catre monocote si conifere la debitele de pulverizare utilizate in mod normal. Aceste substante chimice sunt moderat persistente in mediu, cu un timp de injumatatire in sol masurat de obicei in saptamani si o persistenta de un an sau ceva mai mult.
Compusii cei mai folositi sunt 2,4-D (acid 2,4-diclorofenoxiacetic); 2,4,5-T (2,4,5-Acid triclorofenoxiacetic); MCPA (acid 2-metil-4-clorofenoxiacetic); si acid silvex [2- (2,4,5-triclorofenoxi) -propionic].
Erbicide de triazina
Erbicidele triazine sunt utilizate mai ales in agricultura porumbului, iar uneori ca sterilizanti ai solului. Aceste substante chimice nu sunt foarte persistente in solurile de suprafata, dar sunt mobile si pot provoca o contaminare a apelor subterane.
Exemple importante ale acestei clase de substante chimice sunt: atrazina [2-clor-4- (etilamino) -6- (izopropilamino) s-triazina]; cianazina [2- (4-clor-6-etilamino -5-triazin-2-ilamino) -2-metilpropionitril]; hexazinona [3-ciclohexil-6- (dimetil-amino) -1-metil-1,3,5-triazin-2,4 (1H, 3H) -dione]; metribuzin [4-amino-6-tert-butil-3- (metiltio) -as-triazin-5 (4H) -one]; si simazina [2-clor-4,6-bis- (etil-amino) -s-triazina].
Erbicidele cu fosfor organic
Erbicidele cu fosfor organic nu sunt numeroase, dar includ substantele chimice utilizate frecvent, cum ar fi glifosatul (N-fosfonometil-glicina). Glifosatul are o gama larga de utilizari agricole si este de asemenea, un erbicid important in silvicultura. Pentru uciderea plantelor, glifosatul trebuie preluat si transportat la tesuturile perene, cum ar fi radacinile si rizomii, unde interfereaza cu sinteza anumitor aminoacizi.
Deoarece glifosatul poate dauna multor specii de culturi, utilizarea eficienta necesita o intelegere a modificarilor sezoniere ale vulnerabilitatii erbicidelor atat a buruienilor, cat si a speciilor de culturi. Glifosatul nu este mobil in soluri, are o persistenta moderata si nu este foarte toxic pentru animale.
Recent, soiurile de anumite culturi, in special canola oleaginoasa, au fost modificate prin inginerie genetica, sa fie tolerante la erbicidul glifosat. Anterior, nu existau erbicide eficiente care ar putea fi aplicate culturilor de canola pentru a reduce populatiile de buruieni, dar acum glifosatul poate fi utilizat in acest scop.
Cu toate acestea, acest lucru a devenit controversat, deoarece multi consumatori nu doresc sa manance alimente obtinute din culturi transgenice.
