Intreaga arta populara romaneasca s-a dezvoltat direct din cultura trara-dacica, dar a fost atinsa si de curentele greco-romane si bizantine. Poate ca trasatura sa cea mai evidenta este caracterul sau decorativ emfatic, care se exprima in diversele sale domenii de aplicare, fie ca sunt costume traditionale, ceramica sau lemnarie.
Agricultorii au incercat intotdeauna sa combine frumosul cu utilul cu creatiile lor. Arta populara este intotdeauna strans legata de munca, economie, viata sociala, obiceiuri si credinte. Ca expresie a comunitatii taranesti bine organizate, o transformare estetica a constiintei populare si a identitatii lor romanesti.
Oricat de mandru este romanul de nationalitatea sa, este la fel de mandru de costumul sau, de ia nationala sau ie barbateasca.
Dezvoltarea costumului romanesc din imbracamintea traco-ilirica este verificata stiintific. Structura de baza a costumului dacic poate fi gasita in toate variantele costumului popular romanesc, fie ca este vorba despre camasile lungi cu curele si paltoane scurte pentru barbati sau fustele infasurate si decolteele adunate pe bluzele fara guler ale femeilor.
Acest lucru este aratat clar astazi de reprezentarile dacilor pe columna lui Traian din Roma. Procesele de fabricatie, precum tesutul lenjeriei si inului, pot fi de asemenea remarcate in cele mai vechi timpuri.
Cresterea oilor si productia de lana, tesutul si vopsirea cu culori vegetale au fost transmise prin secole de traditie pana in zilele noastre.
Datorita situatiei speciale din Romania, ambarcatiunea ar putea fi pastrata atat de mult timp. In secolul 19, au predominat si firele fabricate industrial, cum ar fi firul de bumbac. O alta caracteristica importanta a artei populare romanesti este marea sa unitate, care exista in ciuda marilor diferente regionale.
Acest lucru se datoreaza locatiei izolate geografic a arcului carpatic vestic, in care toate influentele ar putea exista nediluate pentru o lunga perioada de timp.
Romania era o insula de limba latina din nord-estul Imperiului Roman, care a fost mult timp izolata din punct de vedere al istoriei culturale. In acest spatiu inchis existau multe sisteme locale diferite pentru demarcatie.
Desigur, influenta celorlalte natiuni care traiesc in tara este importanta, cum ar fi sasii transilvaneni, secuii si ungurii. Uniformitatea costumelor se bazeaza pe o croiala similara cu bucati de tesatura in cea mai mare parte dreptunghiulare.
Stilistic, arta populara se caracterizeaza prin echilibru si uniformitate, precum si prin ideea foarte prezenta a ritmului. Arta textila are contradictia fermecatoare a unei imaginatii ordonate, cu sensul accentuat pentru decorativ si splendid pe de o parte, si gandirea stricta in ordine, simetrie si echilibru pe de alta parte.
Albul ca culoare de baza asigura ca modelele pot fi echilibrate si plasate eficient si confera costumului eleganta sa naturala. Cele mai frumoase, echilibrate si reusite costume traditionale au fost create intre 1880 si 1930.
A fost perioada in care aspectele functionale ale costumului traditional au fost imbogatite si perfectionate prin contacte sociale, etice si culturale, astfel incat acestea sa fie atat frumoase si complexe, cat si functionale.
Costumul ca o expresie adecvata a sufletului oamenilor, in acest moment la apogeul sau. Costumele au fost deosebit de importante pentru reperele vietii, fazele tranzitiilor precum nunti, sarbatori, botez si inmormantari. Apoi au fost facute cadouri traditionale de costume, cum ar fi prosoape sau camasi, care aveau decoruri special concepute pentru ocazie, ca un tip de comunicare codificata.
Romantismul si istoricismul care a urmat Revolutiei franceze au adus cu sine descoperirea folclorului, artei populare si a costumelor traditionale. In acea perioada, a fost considerat sic pentru clasa de mijloc superioara sa integreze piese ale costumelor vechi in hainele lor moderne sau sa-si decoreze casele.
Intre razboaie a existat o adevarata tendinta de folclor, in care intelectualii oraselor si, de asemenea, familia regala s-au imbracat in costume traditionale romanesti. In 1900, Henri Matisse a pictat mai multe imagini pe tema „la blouse roumaine”.
Desigur, nu numai arta populara romaneasca a influentat artistii moderni clasici in primele decenii ale secolului XX. Dar intotdeauna a existat o suprapunere cu Romania.
Dupa cum se poate vedea inca de la inceputul articolului, costumele populare romanesti nu sunt de ieri, de azi ci ele dateaza inca de pe vremea stramosilor nostrii. Acestea au evoluat insa odata cu trecerea timpului, ajungand pana la forma pe care o au astazi.
In clipa de fata, costumul popular romanesc este cunoscut la nivel mondial, iar mai mult decat atat, se sarbatoreste chiar si ia nationala romaneasca, care are propriul festival, in fiecare an, pe data de 24 iunie.
De cand ia nationala romaneasca a devenit populara, aceasta a inceput sa fie purtata chiar si de catre celebritati de la Hollywood. Jachie Chan a purtat ie barbateasca, in timp ce numarul femeilor care au ales sa poarte ie nationala romaneasca este mult mai mare.
Amintim nume precum Emma Stone, Halle Berry, Nicole Kidman, Adele, plus multe alte celebritati care au fost surprinse si fotografiate cand purtau ie romaneasca.
