Impactul pe care l-a avut Alexandru al III-lea de Macedon, cunoscut ca Alexandru cel Mare, continua si in zilele noastre. Chiar si in sub-continentul indian, mostenirea sa este inca vizibila prin numele a numerosi copii care au fost botezati Sikandar si Iskandar (versiunea persana a numelui său), in speranta că si ei vor avea o influenta similara in aceasta lume.
Alexandru, monarhul care a cucerit lumea
Alexandru este o figura mult venerata in India si azi si, in general, oamenii il considera a fi deasupra tuturor cuceritorilor mondiali. Mostenirea sa in aceasta tara continua sub diferite forme.
Un mic sat izolat din statul Himachal Pradesh indian numit „Malana” sustine ca toti locuitorii sai sunt urmasii soldatilor lui Alexandru. Acesti soldati s-au refugiat probabil aici după ce au fost raniti in faimoasa batalie de la Hydaspes si, recuperandu-se in aceasta frumoasa vale din mijlocul muntilor, au transformat-o in camin permanent.
In acelasi timp, un alt sat, numit „Bara Bangal” sau Bara Bhangal, (numele ar putea avea o legatura cu regiunea Bengalului din India, conform unor teorii) are o poveste similara. Situat, de asemenea, in frumoasa zona muntoasa Himachal Pradesh, pe un teren la mare altitudine, indepartat si izolat de restul lumii.
Zona este flancata de munti impregnabili si de raul Ravi, care se rataceste in vecinatatea sa sub toate formele sale exuberante, de nestapanit. Acest sat are legende similare invaluite in mister si anonimat.
Bara Bangal este, de asemenea, una dintre cele mai vechi habitate ale tribului pastorilor Gaddi si, prin urmare, in mod natural, districtul Kangra are una dintre cele mai vechi asezari. Si aici, satenii sustin destul de staruitor ca sunt urmasii razboinicilor armatei lui Alexandru, care, pe atunci, nu si-au manifestat dorinta de a se intoarce in Grecia / Macedon, intr-o lunga si periculoasa calatorie, dupa o campanie obositoare in India. Se presupune, asadar, ca au ramas aici pentru totdeauna.
Oricare ar fi povestea reala, Alexandru cel Mare este inca foarte viu in aceste parti indepartate ale Indiei. Noi, indienii, in timp ce crestem ascultand povestile despre Alexandru, l-am intalnit adesea ca personaj in diverse benzi desenate si alte seriale populare. Inca reflectam asupra epitetelor si a propozitiilor care au cucerit mintile noastre tinere si pure prin mijloacele mass-media populare la acea vreme.
De exemplu, aceste randuri: „In jurul anului 327/326 i.Hr., monarhul cuceritor al lumii, Alexandru cel Mare, a invadat India”, care a avut un impact asupra multor tineri. Cuceririle sale reprezinta inca un subiect de multa consideratie si cercetare.
Alexandru a fost protejatul lui Aristotel
Alexandru al III-lea s-a nascut in jurul anului 356 i.Hr., in orasul Pella, capitala antica a vechiului Regat Macedon. Tatal sau era regele Filip al II-lea, iar mama sa era Olimpia din Epir. Una dintre cele mai marcante caracteristici ale copilariei lui Alexandru a fost pregatirea si educatia pe care a primit-o de la cel mai mare dintre filozofii greci, Aristotel.
Tatal sau, regele Filip, al II-lea, a contribuit considerabil la transformarea din Macedon intr-o putere semnificativa in peninsula greaca in perioada copilariei lui Alexandru si, de asemenea, visa sa cucereasca un alt mare regat din acea perioada, si anume Persia. Insa regele Filip al II-lea nu a mai apucat sa-si indeplineasca visul, fiind asasinat in 336 i.Hr., cand Alexandru avea doar 20 de ani. Visul lui urma sa fie realizat prin fiul sau, care l-a invins pe Darius III pentru a cuceri intreaga Persie.
Campaniile lui Alexandru sunt cunoscute mai ales datorita relatarilor unora dintre contemporanii sai, parte din anturajul sau, oameni precum Callisthenes, Nearchus si Onesicrit, etc. Biografia sa a fost, de asemenea, scrisa intr-un mod care produce sentimente puternice sau imagini puternice, clare in minte, cateva secole mai târziu, de unii dintre scriitorii romani precum Plutarh, Arrian (care era grec) etc.
Nimeni nu stie exact cand si cum a fost atasat titlul „Mare” numelui lui Alexandru. Probabil a fost mentionat de unul dintre cei mai vechi scriitori, unul dintre exemple fiind opera lui Quintus Curtius Rufus, „Historiarum Alexandri Magni Macedonis Libri Qui Supersunt”, in care cuvantul „Magni” a fost tradus in engleza prin termenul „mare” de catre experti.
Alexandru ii întalneste pe calugarii goi si pe Calanos
Campaniile lui Alexandru in India sunt acum cunoscute in fiecare gospodarie, batalia de la Hydaspes si vitejia lui Porus, regele indian, fiind imortalizate pentru totdeauna. Dar campaniile sale nu fac obiectul articolului nostru de astazi. Alexandru a primit o educatie vasta in filozofie si, prin urmare, spre deosebire de alti cuceritori ai timpurilor stravechi, probabil ca a avut mai mult interes sa cerceteze misterele acestei lumi.
Alexandru si Porus la batalia de la Hydaspes
In timpul sederii sale la Taxila, care era un mare scaun de invatare in India antica si care acum se incadreaza in periferia statului modern Pakistan, a intalnit cativa calugari si asceti goi. De atunci, acesti calugari goi au fost denumiti de greci si de lumea occidentala drept „gimnosofisti”, care se traduce prin „filozofi goi”.
Alexandru ii intalneste pe gimnosofisti
Identitatea acelor calugari a fost mult timp subiectul unor dezbateri. Conform speculatiilor initiale ale expertilor, ei erau ascetii Jain, care considerau imbracamintea si chiar si mancarea drept bariere in atingerea puritatii gandirii si a iluminarii. Cu toate acestea, acest lucru a fost demitizat pe baza unui incident despre care vom vorbi ulterior.
Acum, pana nu se gasesc alte dovezi, nu putem asocia identitatea lor religioasa cu vreun adevar. Acesti filozofi ar fi putut fi oricine si ar fi putut apartine oricarei secte sau religii. Puteau fi Ajivikas sau Vedic Rishis sau chiar budisti, care erau o secta importanta, din nord-vestul Indiei, in acea perioada.
Cu toate acestea, unul dintre ei a fost numit Calanos de catre greci. Numele sau initial ar fi putut fi orice, chiar Kalyana, intrucat numele de mai sus pare sa fi fost o derivare greaca. Cand Alexandru l-a trimis pe unul dintre camarazii sai sa-l aduca pe Calanos, acesta a raspuns dispretuitor ca regele grec este cel care vrea sa-l intalneasca si nu el, asa ca Alexandru trebuie sa vina la el.
Cand Alexandru l-a intalnit în padure, discursurile lor despre natura vietii si univers au fost documentate de catre autorii de mai târziu. Alexandru a fost placut surprins sa afle de la el inutilitatea succeselor materiale si a bogatiei si cum cunostinta pura este singura baza a fericirii. L-a convins pe Calanos sa vina cu el si sa fie profesorul lui. Calanos a fost de acord si a mers cu el in Persia.
Istoricii au scris despre Alexandru si gimnosofisti
Acolo, din anumite motive si, probabil, din cauza varstei sale inaintate, Calanos a decis sa se auto-imoleze intr-un foc sfant si sa-si stinga, astfel, viata. Acesta a fost incidentul la care ne-am referit mai sus, care contravine filozofiei ascetilor jaini, care considera ca si uciderea insectelor este o crimă crunta si, cu siguranta, nu ar fi un motiv pentru a-si lua propria viata. Jainii savarsesc, in general, un ritual numit „Sallekhana” prin care renunta treptat la mancare pentru a muri de foame.
Calanos, prin aceasta logica, nu ar fi putut fi Jain. A mers la rug neclintit si neinfricat si, in timp ce ardea, nu a rostit nici macar un singur strigat. Alexandru si soldatii lui urmareau stupefiati arderea lui Calanos.
Nu-si puteau imagina puterea acestui simplu ascet care ardea fara durere, zambind. Inainte de imolare, Calanos le-a cedat toate bunurile sale acestor soldati. El a creat o impresie nemuritoare asupra mintii acestor invadatori occidentali prin invataturile sale si prin puterea caracterului sau.
In mod ciudat, in timp ce ardea pe acel rug, Calanos il privi calm pe Alexandru si proclama ca il va intalni in curand în Babilon. Nu la mult timp dupa aceasta, Alexandru a murit in mod misterios in Babilon, in timp ce era inca in culmea gloriei, lucru care l-a transformat pe Calanos intr-un mistic (in ochii grecilor) care putea vedea viitorul si prezice moartea lui Alexandru.
Alexandru cel Mare a primit vestea mortii prin imolarea gimnosofistului indian Calanus
Legenda spune ca, de la Calanos sau Kalyana, Alexandru a aflat despre Dandamis, liderul tuturor gimnosofistilor din India la acea vreme. Numele Dandamis ar fi putut fi o derivare greaca a numelui indian Dandi Swami, dar toate acestea sunt conjecturi. Oricare ar fi fost numele sau, acest filosof gol l-a uimit pe Alexandru cu filozofiile si cu atitudinea lui lipsita de griji.
Un cuceritor mondial care nu a fost tulburat de nici o amenintare, cel care a distrus si a ars orase pe pamant, unul al carui nume a creat teroare in inimile celor mai curajosi ai tarii, a fost oprit in pasul sau si invins vitejseste de cativa asceti goi. Acesta a fost cazul.
Intalnirea lui Alexandru cu Dandamis
Conform legendei, confruntarea dintre Alexandru si Dandamis a fost la fel de fascinanta ca si celelalte intalniri ale sale. Alexandru a incercat din nou sa-l ademeneasca cu toata bogatia si splendoarea lui, pe care ascetul tocmai le luase in deradere. Dandamis i-a spus că toate aceste lucruri materiale sunt la fel ca pietrele pentru el si ca adevarata lui placere este aceea de a descoperi fiinta eterna si cunoasterea.
Cand Alexandru a incercat sa-l sperie spunandu-i ca, daca nu vine cu el, capul ii va fi taiat, Dandamis a ras din nou de amenintarea lui, spunand ca Alexandru ii poate ucide trupul, dar nu si sufletul. Si ca numai Cel Atotputernic este adevaratul protector si imparatul tuturor inimilor si sufletelor.
Contrastul dintre un monarh cuceritor al lumii, impodobit cu aur si diamante si un ascet gol, care statea sub un copac, in mijlocul naturii, este o marturie adevarata a faptului ca puterea reala nu se afla in bogatii sau in forta militara, ci in cautarea intelepciunii universale.
Dandamis nu se temea de monarhul cuceritor al lumii, Alexandru cel Mare
Calanos si Dandamis au fost primele intalniri pe care Occidentul le-a avut cu adevărata filozofie antica si cu adevaratul spirit indian antic, iar impactul a fost de lunga durata. Grecia a reunit mai multe scoli de filozofii din cele mai vechi timpuri, iar pentru ei era fascinant sa intalneasca o scoala diferită din Orient.
Cele mai profunde ganduri occidentale despre India au fost foarte bine modelate de intalnirile pe care Alexandru si poporul sau le-au avut cu acesti filozofi si inca de cand India a fost echivalata cu misticismul si cu un pamant plin de fiinte minunate. Identitatea lui Calanos si Dandamis reprezinta un subiect mult discutat chiar si acum in randul studentilor de filozofie.
Credincios cuvintelor lui Calanos, Alexandru cel Mare a murit curand in Babilon in jurul anului 323 i.Hr., incă la o varsta foarte frageda. Desigur, el era in drum spre patria sa, dupa ce soldatii sai osteniti, s-au revoltat de la a merge mai departe in India pentru a cuceri domeniul puternicului Nandas. Moartea lui Alexandru este incă invaluita in mister.
Unii spun ca a fost otravit, in timp ce altii presupun ca a cedat in cele din urma din cauza tuturor ranilor pe care le-a suferit in timpul unei campanii atat de lungi. Unii mai spun ca a fost rapus de o boala estica necunoscuta.
Filmul de la Hollywood din 2004, al lui Oliver Stone, in care Colin Farrell a interpretat rolul lui Alexandru, a tratat si saga mortii sale. Oricare ar fi fost cauza, „Filosofii indieni goi” nu s-au inselat cand au profetit ca toti oamenii, intr-un final, oricat de dominanti, bogati sau saraci ar fi, vor cobori in tarana.
