Home Interesante Despre distributism și resuveranizare: Călin Georgescu întoarce economia la lampa cu gaz

Despre distributism și resuveranizare: Călin Georgescu întoarce economia la lampa cu gaz

by Cazacu Catalin
0 comment 40 views

Când îl ascultăm pe Călin Georgescu vorbind despre „distributism” și „resuveranizare”, aproape că ne simțim transportați într-un timp în care progresul era măsurat în numărul de cai putere… la propriu. Într-un context european tensionat, cu război la graniță și crize economice care testează limitele democrațiilor moderne, propunerile sale sună mai degrabă ca un manifest nostalgic pentru o Românie rurală, cu ștergare pe gard și lampa cu gaz pe masă.

Distributismul, o utopie cu iz de anacronism

Candidatul Călin Georgescu ne promite marea cu sarea: un sistem economic care nu doar că elimină inegalitățile, ci și transformă fiecare cetățean într-un mic proprietar. Conceptul de distributism, preluat din scrierile lui G.K. Chesterton și Hilaire Belloc, își are originea într-o lume care nu cunoștea nici globalizarea, nici fintech-ul, dar în care căruța cu fân era un simbol al prosperității. Problema? Nu există niciun plan clar despre cum ar putea fi implementat acest model în economia românească modernă, unde competitivitatea globală și interdependențele economice sunt realități de neocolit. Dar cine mai are timp de detalii când visăm la o clasă mijlocie de 90%, așa cum o vede Georgescu?

Resuveranizarea monedei: Calea spre autarhie?

Un alt punct de „viziune” este naționalizarea monedei și eliminarea dobânzilor. Ideea, de un romantism economic evident, ignoră complet modul în care funcționează finanțele moderne. Fără dobândă, băncile nu ar mai putea susține creditarea, iar investițiile ar stagna. Mai mult, propunerea de a „resuveraniza” moneda, rupând România de piețele financiare internaționale, ne-ar arunca în epoca în care schimburile comerciale erau plătite cu grâne și argint. Într-o lume în care cooperarea financiară globală asigură stabilitate, astfel de idei nu sunt doar naive, ci și periculoase.

România suverană, dar singură pe harta Europei

În discursul său, Georgescu evită să detalieze ce ar însemna o Românie în afara Uniunii Europene sau a NATO, însă subtextul este evident: o izolare completă. În contextul războiului de la granița noastră, renunțarea la umbrela NATO ar echivala cu o invitație deschisă la instabilitate și presiuni geopolitice. În absența UE, economia noastră ar fi ruptă de piața comună, exporturile ar suferi, iar românii ar fi lăsați să se descurce singuri într-o lume a superputerilor.

Viitorul sub semnul incertitudinii

Planurile sale, deși împachetate frumos în termeni precum „independență” și „resuveranizare”, aruncă România într-o incertitudine profundă. De la o economie în stagnare, la pierderea aliaților strategici, propunerile lui Georgescu par mai degrabă o încercare de a rescrie istoria decât de a construi viitorul. Pe scurt, ne întoarce la lampa cu gaz, dar ne cere să aprindem flacăra în întunericul unei lumi care avansează fără să ne mai aștepte.

related articles

Leave a Comment